2 trasee marcate pentru cicloturism.
25,1 de kilometri de trasee cicloturistice.
4 puncte de belvedere și popas.
- 1.Reșița (Minda) – Capu Baci – Navesu Mare
DJ582C neasfaltat 18,5 km (+357m; -239m).
2. Reşiţa (Poiana Bichii) - Capu Baci DF,
neasfaltat 6,6 km (+98m).
Harta traseelor
Flayer cicloturism
Obiective turistice:
- Poiana Capu Baciului: Pajiște seminaturală ce alternează cu tufărișuri și păduri de foioase. Pe marginea drumului este o vale de doline cu lapiezuri și stâncării. În partea nordică este un izvor amenajat din lespezi de piatră cioplită manual.
- Avenul din Drumul Comarnicului: Aven cu adâncimea de -14 m, format în calcare și conglomerate. Reprezintă habitat pentru mai multe specii de nevertebrate și chiroptere.
- Poiana Sumbrac: Pajiște seminaturală de tranziție spre pădure cu specii de floră, tufărișuri și arbuști. În partea superioară este traversată de calea ferată forestieră construită în urmă cu peste 100 de ani.
- Cascada Sumbrac: Depunere de travertin cu specii de mușchi dominante ce formează o cascadă temporară în trepte, de - 5 m. În perioada cu precipitații abundente cascada este spectaculoasă, apa ajungând în pârâul Toplița.
- Peștera Comarnic: Peșteră turistică cu un traseu vizitabil de 1,1 km și durata de cca. 2 ore. Se pot observa o multitudine de formațiuni carstice subterane, galerii mari, săli și un râu subteran. Este deschisă vizitării cu ghid în lunile mai – septembrie, în zilele de sâmbătă și duminică, 10.30-17.30h.
- Valea Sodolu Sec: Vale de doline reprezentativă pentru carstul din parcul național, cu doline ce au diametre de până la 100m și adâncimi variabile. Înșiruirea de doline are o lungime de 2,5km și este formată pe o fostă vale seacă, în prezent împădurită.
- Valea Sodol: Vale carstică cu pereți calcaroși, lapiezuri și peșteri, străbătută temporar de apă.
- Arborele Sequoiadendron giganteum: are varsta de peste 150 de ani, 45 de metri înalțime si ocircumferință de 5,7 metri. A fost plantat probabile in perioada administratiei companiei cu capital francez Căile Ferate de Stat din Austro-Ungaria (StEG) infiintata in 1855. Originea speciei este nord - americana.