Lacul Buhui

Lacul Buhui

Locație

Istoric:
1773 – Ajung în zonă primele familii de coloniști Austrieci. Întemeiază colonia Steierer – Dorf care ulterior poartă denumirea de Steierdorf și se transformă în cartier al orașului Anina.
1834 – A fost fondată societatea austriaco-franceză „Societatea privilegiată cezarocrăiască austriacă de căi ferate de stat” (STEG). Fondatorii au fost banca vieneză „S.G. Sina”, „Arnstein & Eskeles” din Viena şi de „Socièté Générale de Crèdit
Mobilier din Paris”.
1835 – Se fac primele plantații de rășinoase: brad, molid, larice, duglas, pin negru,
pin silvestru, pin strob. Specii de foioase plantate au fost: frasin, paltin, cireș, stejar
pedunculat.
1855 – Guvernul din Viena concesionează la STEG, pădurile, căile ferate forestiere
și minele de cărbune.
1860 – Se realizează primul cadastru forestier pentru păduri.
1864 – Se întocmește primul plan al exploatărilor forestiere.
1884-1888 – Se construiește barajul lacului de acumulare Buhui pentru alimentarea
cu apă a orașului Anina și activitățile industriale.
1904 – Lucrări de reparații a barajului Buhui.
1920 – Se înființează de către statul român "Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa",
societate pe acțiuni păstrând marii proprietarii internaţionali ai STEG-ului: trustul
englez Vickers & Armstrong Ltd., banca austriacă Boden Kredit Anstallt şi compania
elveţiană Continental Trust for Bank & Industrial Values din Basel.
1939 – Lucrări de reparații a barajului Buhui.
1948 – Toate bunurile intră în proprietatea statului prin naționalizare astfel că
pădurea trece în administrarea Inspectoratului silvic iar barajul la Oficiul de
Gospodărire a Apelor.
1966 – Lucrări de reparații a barajului Buhui.
1990 – pădurea administrată de Inspectoratul silvic se transferă la Regia Autonomă
a statului RNP- Romsilva iar barajul se transferă de la Oficiul de Gospodărire a
Apelor la Administrația Națională Apele Române.
2005-2007 – Barajul Buhui se reabilitează, se refac deversorul și instalațiile
componente.
Lacul de acumulare Buhui
Este primul lac de acumulare artificial din România construit pe calcare.
Debitul mediu de apă al alimentării: 0,17mc/s.
Volumul brut de apă al acumulării: 505,45 mii mc.
Altitudinea coronamentului barajului: 652m.
Înălțimea barajului: 17m.
Lungimea frontului barajului: 54m.
Lățimea bazei barajului: 63m.
Lățimea coronamentului barajului: 8m.
Suprafața maximă a acumulării de apă: 10,07ha.
Tipul barajului:
◦ Baraj de greutate cu corpul executat din pământ argilos bătut cu maiul în straturi
subțiri.
◦ Suprafețele exterioare au un înveliș de arocamente iar pe coronament este
construit un drum auto și aleie pietonală.