Flora

Bogatia în specii a Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este rezultatul conditiilor variate de clima si relief pe care acestea le ofera dezvoltării lumii vegetale. Prezenta pădurilor, stâncariilor, grohotisurilor si a ochiurilor de mlastina favorizeaza mentinerea unei diversitati botanice deosebite, formând un adevarat paradis vegetal.

Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar de 1.086 specii de plante. Din punct de vedere fitogeografic flora este alcatuita în principal din elemente euroasiatice (peste 40%) care formeaza fondul general al florei din regiunea temperata europeana.

Jumatate din specile de plante 535 sunt prezente în Valea Carasului. Nuanta specifica acestei flore o constituie prezenta semnificativa a elementelor submediteraneene care se gasesc îndeseobi în treimea inferioara a sectorului Vaii Carasului. Aceste elemente sunt preponderent elemente mezoxerofile ce alcatuiesc asociatii specifice peste zonele calcaroase ale Banatului.

Se pot consemna specii de:

  • Quercus frainetto
  • Quercus cerris
  • Fraxinus ornus
  • Cotoneaster integerrimus
  • Carpinus orientalis

Acestea parcticipa la edificarea unor păduri mezoxerofile si a tufisurilor caracteristice stâncariilor aride.


La acestea se adauga specii ierboase:

  • Potentilla micrantha
  • Inula conyza
  • Euphorbia carniolica
  • Erythronium dens-canis
  • Sedum hispanicum
  • Aira elegans

Speciile de plante atlantic-mediteraneene care prefera biotipuri calde dar relativ umede sunt:

  • Ruscus aculateus
  • Ceterach officinarum POZA P.veris-Anina-Sinculet
  • Hedera helix
  • Primula veris

Elementele balcanice sunt şi ele prezente:

  • Cerastium banaticum
  • Helleborus odorus
  • Campanula crassipes
  • Echinops banaticus
  • Fritillaria montana
  • Diantus kitaibelli
  • Corylus colurna
  • Juglans regia
  • Tilia tomentosa
  • Syringa vulgaris

Elemente dacice si carpatice sunt reprezentate de :

  • Knautia drymea
  • Dianthus giganteus
  • Crocus banaticus
  • Dianthus trifasciculatus
  • Erysimum saxosum

Specii pontice ocupă un procent ridicat contribuind la caracterul stepic al asociatiilor de stâncarii si a pajistilor xerofile. Aceste specii sunt:

  • Padus mahaeb
  • Melica ciliata
  • Linum flavum
  • Iris variegata
  • Inula ensifolia

Substartul geologic predominat calcaros din P.N.S.C.C si climatul submediteranean favorizează dezvoltarea unor specii de orhidee :

  • Anacamptis pyramidalis
  • Dactylorhiza sambucina
  • Dactyloriza incarnata
  • Dactyloriza maculata
  • Orchis tridentate
  • Orchis morio L. ssp. picta.
  • Orchis coriophora
  • Platanthera bifolia

Platoul ondulat al Semeniului este bogat în izvoare, favorizând formarea locurilor mlâstinoase si a turbarilor. Vegetatia acestora este alcatuita din : specii de Sphagnum sp. , Carex pauciflora, Carex echinata, Deschampsia flxuosa, Molinia caerula, Potentilla erecta, Nardus sticta, Vaccinium Vitis-ideea, Vaccinium myrtillus, Geum rivale, Veronica officinalis , Homoqyna alpina, Gallium palustre, Cardamine amara, Tymus sp., Stellaria sp..

Rezervaţia Izvoarelor Nerei este situata pe versantul sudic al Semenicului, în bazinul superior al Nerei.

Vegetatia forestiera este construita apropape în întregime din fagete seculare pure, cu structura pluriena si consistenta plina. Etajul superior este completat de un subetaj format din fag, dar de dimensiuni modeste (5-20 m înaltime).

Datorita arborilor monumentali de dimensiuni exceptionale, rar întâlnite, formei deosebite a trunchilurior si a coroanelor, cum si a plentitudinii spatiale, de ocupare a tuturor golurilor cu materie vegetala si aer, impresia care o produc fagetele din rezervatie este coplesitoare. Ele se impun spiritului uman, prin forta, durata si frumusete si desigur prin functionalitatea ecologica si ecogenetica de exceptie. Sunt fagete unice în Europa, de o mare bogatie biologica genotipica estetica si mediogena, cu atât mai importante cu cât prin raritate, fiind putinele fagete care s-au mai pastrat în stare virgina. Ele stau marturie pentru trecutul nostru paleobonatic, ca o punte de legatura între preglaciar si postglaciar.