Flora

Bogatia în specii a Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este rezultatul conditiilor variate de clima si relief pe care acestea le ofera dezvoltării lumii vegetale. Prezenta pădurilor, stâncariilor, grohotisurilor si a ochiurilor de mlastina favorizeaza mentinerea unei diversitati botanice deosebite, formând un adevarat paradis vegetal.

Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar de 1.086 specii de plante. Din punct de vedere fitogeografic flora este alcatuita în principal din elemente euroasiatice (peste 40%) care formeaza fondul general al florei din regiunea temperata europeana.

Jumatate din specile de plante 535 sunt prezente în Valea Carasului. Nuanta specifica acestei flore o constituie prezenta semnificativa a elementelor submediteraneene care se gasesc îndeseobi în treimea inferioara a sectorului Vaii Carasului. Aceste elemente sunt preponderent elemente mezoxerofile ce alcatuiesc asociatii specifice peste zonele calcaroase ale Banatului.

Se pot consemna specii de:

  • Quercus frainetto
  • Quercus cerris
  • Fraxinus ornus
  • Cotoneaster integerrimus
  • Carpinus orientalis

Acestea parcticipa la edificarea unor păduri mezoxerofile si a tufisurilor caracteristice stâncariilor aride.


La acestea se adauga specii ierboase:

  • Potentilla micrantha
  • Inula conyza
  • Euphorbia carniolica
  • Erythronium dens-canis
  • Sedum hispanicum
  • Aira elegans

Speciile de plante atlantic-mediteraneene care prefera biotipuri calde dar relativ umede sunt:

  • Ruscus aculateus
  • Ceterach officinarum POZA P.veris-Anina-Sinculet
  • Hedera helix
  • Primula veris

Elementele balcanice sunt şi ele prezente:

  • Cerastium banaticum
  • Helleborus odorus
  • Campanula crassipes
  • Echinops banaticus
  • Fritillaria montana
  • Diantus kitaibelli
  • Corylus colurna
  • Juglans regia
  • Tilia tomentosa
  • Syringa vulgaris

Elemente dacice si carpatice sunt reprezentate de :

  • Knautia drymea
  • Dianthus giganteus
  • Crocus banaticus
  • Dianthus trifasciculatus
  • Erysimum saxosum

Specii pontice ocupă un procent ridicat contribuind la caracterul stepic al asociatiilor de stâncarii si a pajistilor xerofile. Aceste specii sunt:

  • Padus mahaeb
  • Melica ciliata
  • Linum flavum
  • Iris variegata
  • Inula ensifolia

Substartul geologic predominat calcaros din P.N.S.C.C si climatul submediteranean favorizează dezvoltarea unor specii de orhidee :

  • Anacamptis pyramidalis
  • Dactylorhiza sambucina
  • Dactyloriza incarnata
  • Dactyloriza maculata
  • Orchis tridentate
  • Orchis morio L. ssp. picta.
  • Orchis coriophora
  • Platanthera bifolia

Platoul ondulat al Semeniului este bogat în izvoare, favorizând formarea locurilor mlâstinoase si a turbarilor. Vegetatia acestora este alcatuita din : specii de Sphagnum sp. , Carex pauciflora, Carex echinata, Deschampsia flxuosa, Molinia caerula, Potentilla erecta, Nardus sticta, Vaccinium Vitis-ideea, Vaccinium myrtillus, Geum rivale, Veronica officinalis , Homoqyna alpina, Gallium palustre, Cardamine amara, Tymus sp., Stellaria sp..

Rezervaţia Izvoarelor Nerei este situata pe versantul sudic al Semenicului, în bazinul superior al Nerei.

Vegetatia forestiera este construita apropape în întregime din fagete seculare pure, cu structura pluriena si consistenta plina. Etajul superior este completat de un subetaj format din fag, dar de dimensiuni modeste (5-20 m înaltime).

Datorita arborilor monumentali de dimensiuni exceptionale, rar întâlnite, formei deosebite a trunchilurior si a coroanelor, cum si a plentitudinii spatiale, de ocupare a tuturor golurilor cu materie vegetala si aer, impresia care o produc fagetele din rezervatie este coplesitoare. Ele se impun spiritului uman, prin forta, durata si frumusete si desigur prin functionalitatea ecologica si ecogenetica de exceptie. Sunt fagete unice în Europa, de o mare bogatie biologica genotipica estetica si mediogena, cu atât mai importante cu cât prin raritate, fiind putinele fagete care s-au mai pastrat în stare virgina. Ele stau marturie pentru trecutul nostru paleobonatic, ca o punte de legatura între preglaciar si postglaciar.

Fauna

Diversitatea forestieră a Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este deosebită deoarece în cadrul acestuia se întâlnesc elemente faunistice venite din diferite regiuni ale lumii, având o evolutie aparte, datorită orogenezei carpatice si perturbatiilor climatice cuaternare. Din speciile de nevertebrate identificate 56 specii sunt endemice.


Dintre speciile de nevertebrate identificate în peşterile din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraţului, endemice pentru acest nucleu carstic sunt:

  • Chilopodul Lithobius dacius
  • Chilopodul Bulgarosoma ocellatum
  • Coleopterul Duvalis milleri.

Sudul Banatului, unde se afla Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului a permis pătrunderea si adapostirea unor faune de nevertebrate cu pregnant caracter mediteranean. Această zona a fost refugiu în timpul glaciatiunilor, în care au supravietuit specii relicte tertiare cum sunt gasteropodele:

  • Amphimelania holardi (endemit balcanic)
  • Herilla ziegleri dacice (specie endemica pentru Banat )

Fauna de vertebrate acvatice este reprezentata de :

  • Aspro zingel (pietrar)
  • Salmo trutta fario (pastravul)
  • Tinca tinca (lin)
  • Barbus meridionalis petenyi (moioaga)
  • Barbus barbus (mreana)
  • Chondrostoma nasus (scobarul)

Amfibieni sunt remarcaţi prin prezenta unor specii de:

  • Triturus alpestris (tritonul de munte)
  • Triturus cristatus (triton cu creasta )
  • Triturus vulgaris (triton comun)
  • Salamandra salamandra (salamandra)
  • Bambina variegata (buhaiul de balta)
  • Hyla arborea (brotacel)
  • Rana temporaria (broasca rosie de munte)

Fauna de reptile este reprezentată prin elemente termofile, ca:

  • Lacerta viridis ( gusterul)
  • Lacerta agilis ( s opârla de camp )
  • Lacerta vivipara (sopârla de munte)
  • Podarcis muralis ( sopârla de ziduri)
  • Vipera ammodytes (vipera cu corn)
  • Anguis fragilis (sarpele de sticla)
  • Coronella austriaca (sarpele de alun)
  • Natrix natrix (sarpele de casa)
  • Natrix tessellata (sarpele de apa)
  • Elaphe longissima (sarpele lui Esculap)

Avifauna PNSCC este reprezentata de specii cuibaitoare în parc si numeroase specii migratoare. Se pot întâlni:

  • Ciconia nigra (barza neagra)
  • Aquila pomarina (acvila tipatoare mica)
  • Circaetus qallicus (serparul )
  • Falco subbuteo (soimul rândunelelor)
  • Bubo bubo (buha)
  • Dendropos leucotos (ciocanitoare cu spate alb)
  • Ficedula parva ( muscarul mic)
  • Saxicola rubertra ( maracinar mare)
  • Carduelis spinus (scatiu)

Fauna de mamifere cuprinde un numar de 10 specii comune în general tuturor catenelor muntoase şi este reprezentată de:

  • Ursus arctos (urs)
  • Canis lupus (lup)
  • Lynx lynx (râs)
  • Felis silvestis (pisica salbatica )
  • Vulpes vulpes (vulpe)
  • Sus scrofa (mistret)
  • Cervus elaphus (cerb carpatin)
  • Carpreolus carpreolus (caprior)
  • Martes martes (jder)
  • Sciurus vulgaris (veverita)

Peşterile din PNSCC adapostesc colonii sau exemplare izolate de lilieci. Au fost identificate 16 specii de chiroptere printre care:

  • Rhinolophus ferrum-equinum
  • Rhinolophus mehelyi
  • Rhinolophus euryale
  • Rhinolophus blasii
  • Myotis emarginatus

Diversitatea mare a faunei din PNSCC dovedeşte înca o data existenta unor habitate naturale putin afectate de activitatea umana.

Clima

Altitudinea relativ mica si influentele climatice submediteraneene fac ca amplitudinile termice sa fie de 18-19 grade C ,pe fondul unor valori medii anuale care scad odata cu altitudinea (de la 9 la 4 grade C).În lunile de iarna, valorile termicesunt negative, pentru ca vara sa nu depaseasca de 15 grade C.


Constituind primul obstacol important în calea maselor vestice de aer,în Muntii Semenic valoarea medie a precipitatiilor ajunge sa depaseasca 1.400m/an în zona somitala, pentru a scadea usor catre poalele masivului.


Teritoriul Parcului National Semenic-Cheile Carasului se încadreaza din punct de vedere al climei în climatul temperat-continental moderat,subtipul banatean, cu nuante submediteraneene.


Subtipul banatean este caracterizat prin circulatia maselor de aer atlantic si prin frecvente invazii ale maselor de aer mediteranean. Circulatia maselor de aer umed din vest si sud-vest este caracteristica întregului an. Acest cadru climatic general conduce la un regim termic moderat, cantitatii medii de precipitatii ceva mai ridicate decât în alte zone ale tarii la altitudini similare, perioade destul de dese de încalzire în timpul iernii si primaveri relativ timpurii.


Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului are un relief foarte variat cu altitudini cuprinse între cca. 200m (Cheile Caraşului)si 1447m (Vf. Piatra Gozna, Masivul Semenic) cuprinzând urmatoarele etaje climatice:

  • Climatul montan – climatul de munte(1000-1800m)- caracteristic masivului Semenic în zona ce depaseste altitudinea de 1000m ; temperaturii medii anuale cuprinse între 6 si 4 grade C functie de altitudine, cantităţi de precipitatii cuprinse între 800-1000mm/an, uneori 1200mm/an, chiar 1400mm/an în cazul Semenicului, vânturi vestice.
  • Climatul de dealuri – climatul de dealuri joase(200-500m) si înalte (500-800 m) – caracteristic Muntilor Aninei pe toata suprafata cuprinsa în parc; temperaturii medii anuale între 10 si 8 0C (200-500m) si 8 si 6 0C (500-800m), cantitati de pp cuprinse între 500-600 mm /an (200-500m) în cea mai mare parte a ţării, 600-800 mm/an pe teritoriul parcului si 600-700 mm/an (500-800m) în cea mai mare parte a tarii, 800- 1000 mm/an pe teritoriul parcului.

Regimul Termic

În general luna cea mai calda a anului este iulie, iar lunile cele mai reci sunt ianuarie si februarie. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 4°C – în partea înalta a Masivului Semenic si 10°C – în zona joasă a Cheilor Caraşului.


Regimul pulviometric

În general cantitatile cele mai abundente de pp se înregistreaza în luna iunie, iar perioadele secetoase apar de regula în intervalele ianuarie-februarie si septembrie-noiembrie.
Cantitatile medii anuale de pp sunt cuprinse între 1400 mm/an în zona înalta a Masivului Semenic si 800 mm/an pe platourile carstice si în zona Cheilor Caraşului si Gârlistei.


Regimul eolian

În zona cea mai mare a teritoriului parcului vânturile bat cca 75% din an, putând ajunge pâna la cca. 88% din an în zonele înalte ale Masivului Semenic. Pe un fond dominat de circulatia vestica, directia vântului este influentata de relieful accidentat al parcului. În zona înalta a Semenicului predomina vânturile de sud si sud-vest si cele de nord si atingând doar 2 mps, în general predomina tot vânturile vestice si uneori din sud-est.

În conditii de cer senin, deseori pe versanţi si pe vai apar brize de munte şi vale.

Vânturile locale predominante sunt Austrul si Cosava.

Austrul este un vânt vestic, uscat si cald pe timpul verii, iar în perioada de iarna este însotit de geruri si e lipsit de precipitaţii.

Cosava este un vânt foarte intens cu caracter de fohn, cald si uscat, bate în general din sud-est si uneori din est, îşi face simtită prezenta mai rar, în general doar în partea de sud-vest a parcului.

Hidrologie

Râurile cele mai importante sunt:

Caraşul cu afluentul sau Buhui,
Bârzava,
Timisul,
Nera cu Nerganita,
Poneasca,

Râuri care au o dispozitie radiara fata de nucleul orografic care domina regiunea.
În calcare, reteaua hdrologica este dezorganizata, cu numeroase captari si emergente


Dintre apele subterane cele mai importante:

Ponoare:
Izvarnita, Raicovacea, Sereniac, Marele Ponor, Diaclaza, Pestera Dragoaica , Ogasul Gropii, Tinta Cuptorului, Vlavici, Romanovat, Sapat, E.R., Diaclaza

Izvoare:
Kraxental, Colonovatul Mic, Colonovatul Mare , Terezia, Schluch, Pestera cu Apa de la Gauri, Peris, Vidra, Caras, Ferecu Brazilor, Planarii, Vârcane, Prolaz, Raicovacea, Viaduct, Captat, Rece, Cald, Sereniac, Vraska, Maria, Popovât, Comarnic, Fântâna, Poarta Canton, Sumbrac, Racovita, Bucluc, Cerveneaia , Nuci, Sodol, Dragoaia, Cascada, Capul Beciului.

Geomorfolofie geologie soluri

În alcătuirea petrografică a acestui parc intră 3 categorii majore de roci:

1. Roci metamorfice reprezentate de sisturi cristaline pe care sunt situatii Muntii Semenicului
2. Roci sedimentare din rândul carora calcarele se impun în peisaj prin formele de relief specifice carstului.Înspre periferia parcului apar şi roci sedimentare recente (gresii, nisipuri, pietrişuri, etc) înglobate în sectorul colinar.
3 Roci magmatice pe suprafete restrânse, care strapung sisturile cristaline.


Raurile care s-au adâncit au sculptat chei impresionante si marmitre de eroziuni si adâncimi.
Pesterile si dolinele apar în numar mare, cele mai cunoscute fiind în perimetrul Cheilor Carasului sau în apropiere (pesterile Comarnic, Racovita, Tolosu) . Aceste chei se numara printre cele mai lungi (19 km) si mai salbatice din România si prezinta 2 sectoare de chei despartite de Lunca Prolazului , loc în care versantii s-au retras parca pentru a face loc celor câterva gospodarii cuibarite pe malurile Carasului.


În cea mai mare parte Semenicul este format din şisturi cristaline intens metamorfozate, predominând cele mezometamorfice, iar cele epimetamorfice existând cu totul limitat în partea centrală a regiunii.


Şisturile cristaline mezametamorfice aparţin seriei de Sebeş-Lotru, denumită regional seria de Timiş, iar cele epimetamorfice, seriei de Miniş. Cristalinul Getic din Masivul Semenic se caracterizează prin cute mari, drepte şi relativ simetrice, desfăşurate paralel cu direcţia catenei muntoase. Munţii Aninei sunt formaţi din şisturi cristaline peste care sunt dispuse rocile sedimentare ce formează sinclinoriul Reşiţa-Moldova Nouă, puternic cutat şi tectonizat.


Rocile eruptive , aparţinând dmeniului getic şi celui danubian , sunt reprezentate prin granitoidele sinorogene de Poneasca şi Lindenfeld-Buchin întâlnite şi în perimetrele âvârfurilor Semenic, Piatra Nedeea şi prin corpurile mai mici de granodiorite şi toalite de la Slatina-Timiş, vârsta lor fiind paleogelă.


Sedimentarul mezozoic este reprezentat prin pachete groase de calcare recifale, care stau discordant peste cristalinul metamorfic al seriei de Miniş, iar către nord, el vine în contact cu granitoidele de Poneasca, gresii de mai multe tipuri şi marme. Prezenţa acestui sedimentar în regiune poate fi remarcată pe un aliniament foarte restrâns din sud-vest.


Sedimentarul nezozoic stă transgresiv peste unităţile tectonice formate anterior şi este reprezentat printr-o gamă largă de formaţiuni – argile, marme, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, etc. În sectorul sudic al Culoarului Caransebeş, la partea superioară a sarmatinianului, există o abundenţă de pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de marme şi lentile de cărbuni reprezentând pannonianului inferior. Pontianul se află situat pe marginile zonelor depresionale, depăşind transgresiv toate celelalte depozite neogene, fiind constituit din argile nisipoase.


Cuaternarul este reprezentat la periferia Masivului Semenic, în sectoarele depresionare,pe sectoare de versanţi, unele interfluvii joase şi în cadrul văilor: pleistocenul inferior, alcătuit din pietrişuri, nisipuri şi argile, ce formează complexul statelor de Candeşi; pleistocenul mediu reprezentat prin depozite loessoide, iar pleistocenul superior prin pietrişuri, nisipri şi argile roşcate. Holocenul inferior este reprezentat prin pietrişuri şi nisipuri clădind, mail ales, prima şi a doua terasă a răurilor, în timp ce holocenul superior constituie majoritatea aluviunilor şi albiilor minore.


Din punct de vedere al conditiilor edafice, Parcul Naţional şi zonele limitrofe cuprind urmatoarele clase de sol, tipuri şi subtipuri de sol:

Muntii Aninei

    • Forme Depresionare:

      • Lapiezurile izolate(Cheile Carasului, Cheile Gârlistei, Sodol)
      • câmp de lapiezuri(Cheile Carasului, Sodol)
  • Dolinele izolate (Cheile Carasului)
  • vãi de doline (Cheile Carasului,Sodol,Valea Buhui)
  • Uvale (Cheile Carasului)
  • Vai oarbe (Poiana Gropii, Ramanovat, Ponicova, Popovat)
  • vai în fund de sac(Izv Carasului, P.Buhui), chei (Cheile Carasului)
  • Forme orizontale:

    • CARSTOPLENELE:
      • Doline conice(Colonovat, Ceresnaia, Ravnistea Mare)
      • Lapiezuri rotunjite\îngropate(Colonovat, Ceresnaia, Ravnistea Mare)
  • Formele pozitive :

    • pereti verticali (Dl Cuptoare. V.Râul Mare, Dl.Piatra Alba, Dl. Pinul, Dl. Padina Seaca, Cleantul Comarnic, Cheile Carasului, Cheile Gârlistei)
    • piloni (Jervani)

 


 

Munţii Semenic

  • Forme Depresionare:

    • Taffoni
      • alveole izolate(Izvoarele Nerei)
      • microdepresiuni nivale
        • Platou (Izvoarele Nerei)
        • Culme (Izvoarele Nerei)
        • Versant (Izvoarele Nerei)
    • Vale Ogas de torent (Og Gozna, Og. Bâile Mici)
    • Vale Râpa de obârstie (Izvoarele Nerei)
    • Vale Rigole (Izvoarele Nerei)
  • Forme orizontale:

    • Suprafete de nivelare
      • Alveole, circuri (Suprafata de nivelare Semenic)
      • martori de eroziune, aglomerari de pietre (Suprafata de nivelare Nergana -Izvoarele Nerei)
  • Formele pozitive :

    • Forme de dezagregare
      • cueste (Vf. Semenic, Piatra Nedeii)
      • martori de eroziune (Vf. Tâlva, Vf. Paroasa, Vf. Semenic, Vf. Gozna, Vf. Piatra Nedeii, Vf. Tâlva Printului)

        Forme de acumulare si soliflexiune

        • aglomerari de pietre (Vf. Semenic, Vf Gozna)
        •  

          musuroaie înierbate (Culmea Mica)

        • alunecari de teren (Vf. Paroasa)

Istoricul parcului

1955     
Prin Hotarârea Consiliului de Ministrii 1625/1955 se declară prima data Rezrvaţia mixtă Cheile-Caraşului cu o suprafaţă de 800 ha.


1973     
Prin Ordinul Ministrului 2974/1973 se declară prima dată Rezervaţia Forestieră Izvoarele Nerei.


1982     
Prin Decretul 499/1982 se declară pentru prima dată Rezervaţia mixtă Buhui-Mărghitas, Rezervaţia mixtă Izvoarele Caraşului, Rezervaţia mixtă Cheile Gârlistei, Rezervaţia Forestieră Groposu şi se reconfirmă Rezervaţia Izvoarele Nerei.


1990
Prin Ordinul Ministrului nr. 7/27.01.1990 se stabilesc limitele şi supraţetele Parcului Naţional precum si a rezervaţiilor integrale.


1991
Asociaţia Speologica Exploratorii Reşiţa întocmeste Studiul de Fundamentare, propunând noi rezervaţii speologice: Pestera SpeoSport, Pestera Rasuflatoarei, Pestera Frumoasa, Pestera Ramonei, Pestera 2 Mai, Pestera Exploratorii ’85.


1993
Prin Procesul Verbal din 1993 încheiat între ICAS Caransebeş si Direcţia Silvică Reşiţa cu ocazia realizării noului amenajament pentru Ocolul Silvic Văliug Rezervaţia Bârzăviţa pierde acest statut.


1994
Prin Hotarârea Consiliului Judeţean Caraş-Severin nr 8/1994 se reconfirmă Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului cu urmatoarele rezervaţii componente:
Rezervaţia Cheile Caraşului

  • Rezervaţia Cheile Gârliste
  • Rezervaţia Buhui-Margaritaţ
  • Rezervaţia Izvoarele Caraşului
  • Rezervaţia Izvoarele Nerei
  • Rezervaţia Bârzaviţa
  • Rezervaţia Groposu
  • Rezervaţia Pestera Buhui
  • Rezervaţia Pestera Comarnic
  • Rezervaţia Pestera Popovaţ

1994
Universitatea Bucuresţi în baza contractului încheiat cu Autoritatea Centrala de Mediul, întocmeste “Studiul de Fundamentare a Rezervaţiei Biosferei Munţii Aninei”.


1995
Prin Procesul Verbal nr 76/10.05.1995 încheiat între ICAS Caransebeş şi Directia Silvică Reşiţa cu ocazia realizarii noului amenanjament pentru Ocolul Silvic Nera s-au schimbat categoriile funcţionale ale pădurii cuprinse în rezervaţie.
Prin apariţia Legii nr 137/1995 devine nula HCJ CS nr 8/1994


2000     
Prin Legea nr. 5/2000 se reconfirmă Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului cu urmatoarele rezervaţii/monumente ale naturii componente:

Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului:

  • Rezervaţia Cheile Caraşului
  • Rezervaţia Cheile Gârliste
  • Rezervaţia Buhui-Margaritaţ
  • Rezervaţia Izvoarele Caraşului
  • Rezervaţia Izvoarele Nerei
  • Rezervaţia Bârzaviţa
  • Rezervaţia Groposu
  • Rezervaţia Pestera Buhui
  • Rezervaţia Pestera Comarnic
  • Rezervaţia Pestera Popovaţ

2001
Inspectoratul pentru Protecţia Mediului Reşiţa, Direcţia Silvica Reşiţa şi Consiliul Judeţean revizuiesc limitele Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului si a rezervaţiilor componente.